Prezent pe Cluj Arena, la Supercupa României, unde a fost invitatul special al Federației Române de Fotbal, fostul internațional, recordmenul de selecții, a vorbit despre noul selecționer, a analizat șansele tricolorilor în preliminariile CM 2018 și și-a exprimat părerea cu privire la posibilele naturalizări la echipa națională.
– Domnule Munteanu, îl cunoașteți bine pe domnul Daum, la ce să se aștepte suporterii echipei naționale odată cu numirea sa ca selecționer al României?
– Sigur, îl cunosc ca şi jucător din 1995. Era antrenor la Bayer Leverkusen. Și a rămas acolo și după ce eu am schimbat echipa și am mers la Wolfsburg. Ne cunoaștem în primul rând ca adversari, dar l-am cunoscut și mai de aproape, dându-mi licența de antrenor la Köln. Am învățat foarte multe de la dânsul și, practic, a fost unul dintre modelele mele ca antrenor. Mă bucur că a venit în România, i-am urat un bun venit cu succes. Îmi doresc foarte mult ca dânsul să califice echipa națională după 20 de ani (n.r. la Campionatul Mondial). Ar fi un lucru frumos, o minune, toată lumea așteaptă foarte mult de la echipa națională, o calificare în primul rând, dar și o evoluție foarte bună a echipei cu un antrenor în care eu am mare încredere.
– Cum ați descrie în câteva cuvinte parcursul României la Campionatul European din Franța?
– Foarte scurt! Un început destul de bun, care cel puțin mie mi-a dat speranțe, chiar dacă am pierdut în minutul 90. După aceea au fost două jocuri foarte confuze în care nu ne-am atins obiectivul și în care jocul a lăsat de dorit. A lipsit din punctul meu de vedere ceea ce trebuie pe viitor să fie: o atitudine mult mai consecventă a jucătorilor, încredere, pentru că noi valoare avem. Sunt convins de asta! Ar trebui la fiecare meci să atingă limitele maxime. Cred că noul selecționer asta dorește de la jucătorii noștri, la fiecare joc să fie disciplinați, ordonați, cu atitudine foarte bună. Când vin la echipa națională să vină convinși sută la sută că pot obține rezultate. E o grupă foarte dificilă (n.r. cea din preliminariile CM 2018), dar calificarea după 20 de ani nu este imposibil de obținut.
– Rudi Verkempinck, noul antrenor secund al naționalei, alături de care ați lucrat în Belgia, spune despre dumneavoastră că erați un profesionist desăvârșit, primul la antrenamente și cel care pleca ultimul de pe teren.
– În primul rând, fără falsă modestie, știți și dumneavoastră longevitatea mea în fotbal, cât am jucat și până la ce vârstă. Asta spune foarte multe. (N.r. Rudi Verkempinck) Mă cunoaște de la Cercle Bruges, când m-am transferat acolo în 1993. L-am prins acolo ca jucător. Am venit cu ce am știut eu mai bine, am învățat foarte mult din fotbalul din vest, dar și ei au fost surprinși de faptul că mi-am petrecut foarte mult timp pentru mine, pentru pregătire, pentru recuperare. Mă bucur că ține minte acest lucru, fiindcă am jucat doi ani împreună.
– Cât credeți că va rămâne în picioare recordul dumneavoastră de selecții, 134, în tricoul echipei naționale?
– Sincer, nu mă interesează acest lucru. M-ar fi interesat dacă mai puteam juca. Dacă aș fi dat un randament bun aș mai fi jucat. Dar ținând cont că am preluat rolul de antrenor-jucător era normal să renunț la cariera de jucător al echipei naționale. Mie naționala mi-a dat foarte multe, enorm mi-a dat, și transferuri mai bune, și imagine mai bună, și bucuria pe care ne-au oferit-o suporterii cât am evoluat la echipa națională. Dacă ar putea cineva (n.r. să doboare recordul) i-aș strânge mâna și i-aș spune ”ești mai tânăr, ești mai bun”, fără invidie sau alte lucruri.
– Spuneați despre grupa de calificare la Mondial că este una dificilă. Totuși, ce șanse acordați României în duelul cu Polonia, Danemarca, Muntenegru, Armenia și Kazahstan?
– V-am spus, este o grupă foarte grea. Jucătorii împreună cu staff-ul să se gândească la jocul propriu-zis și să dea totul pentru acel joc, nu să ne gândim că avem următorul meci și îl câștigăm pe acela. Să discutăm despre noi, despre ceea ce trebuie să facem noi. Asta e important! Cred că noul antrenor al echipei naționale asta vrea să transmită. Ceea ce facem noi pe teren, nu ce face Muntenegru, ce jucători are Muntenegru. Bineînțeles, trebuie analizați, trebuie pregătită foarte bine această partidă. Să nu ne gândim la meciul cu Polonia, ci la cel cu Muntenegru. Jucăm acasă, tot aici pe Cluj Arena, să avem încredere în noi și să fim foarte bine pregătiți pentru acel joc.
– Ați fost pe teren la ultima prezență a României la Campionatul Mondial, în 1998. Cum a fost acea experiență?
– Pentru mine,toate jocurile, atât oficiale, cât și amicale însemnau foarte mult. Sunt băieți tineri, unii care au participat la două Campionate Europene, Mondialul este o treaptă mai sus. Ar fi frumos să îi vedem în Rusia, în 2018, pe toți jucătorii care vor evolua în prima partidă și care vor termina cu bine aceste calificări. E ceva deosebit! Ești la cea mai mare competiție fotbalistică, duci cu tine emblema țării, a suporterilor, a tot ceea ce înseamnă fotbalul românesc. Trebuie să fie una dintre motivațiile jucătorilor, a staff-ului, a conducerii. Au trecut foarte rapid 20 de ani! Ne gândim cu nostalgie la ce a fost, dar ar trebui să ne gândim cu încredere la ce va fi. Avem antrenor nou, sunt convins că avem calitate. Cine vorbește de aria de selecție… să terminăm cu aceste subiecte care din punctul meu de vedere nu-și au rostul. Important e cum faci selecția, cum urmărești jucătorii. Trebuie să fim puțin negativiști să spunem că nu găsim 25 de jucători. Islanda găsește într-o țară de câteva mii 25 de jucători și noi nu găsim?! Vreau să remarc un lucru important, selecția se va face în exclusivitate pe baza valorii și a formei sportive, pe baza încrederii.
– Pot fi preliminariile Campionatului Mondial din 2018 prilejul ideal pentru ca o serie de jucători tineri să își câștige locul în echipa națională?
– Sigur, eu sunt convins că în afara celor care au participat la Campionatul European mai sunt cel puțin zece care pot face parte din lotul din 2018. Dar, bineînțeles, depinde de ei. Să nu se mulțumească cu puțin, să aibă continuitate. Așa cum criticăm noi campionatul intern, dar găsim 25 de jucători, atât dintre cei care evoluează în străinătate, cât și dintre cei din țară.
– Ce părere aveți despre naturalizarea unor jucători, care ar fi beneficiile?
– Am mai spus-o, nu suntem prima țară care face acest lucru. Dacă ne uităm la toate țările occidentale, Franța, Germania, Elveția, Austria, toate sunt avantajate de aceste naturalizări. Bineînțeles, dacă jucătorul este valoros. Avem deficiențe pe un post, și avem un străin mai bun, dacă avem posibilitatea de a-l naturaliza de ce nu am face-o?! Doi-trei jucători, la nivel de constanță în joc, la nivel de caracter, cred că pot fi peste jucătorii români. Asta pe mine nu m-ar deranja, să evolueze pentru echipa națională. Sunt adeptul fotbalului german, uitați-vă câți jucători naturalizați sunt! Zeci de cazuri! Ar trebui să facem și noi acest pas cât mai repede. Jucători valoroși avem, și nu doar acum. CFR Cluj a avut 12-13 jucători străini dintre care puteam naturaliza doi-trei.
– Ne aflăm pe Cluj Arena, stadionul pe care tricolorii vor juca împotriva selecționatei din Muntenegru în septembrie, un stadion care la meciul cu Spania a fost plin. Cât de importantă este susținerea fanilor la un asemenea joc, la debutul în calificări?
– Enorm! Îmi aduc aminte de jocurile noastre de pe Steaua, când nu exista meci din preliminarii în care să nu avem stadionul plin. (N.r. publicul) Te împingea de la spate, îți dădea putere și încredere. Cel mai bun exemplu, la meciul cu Spania, a fost stadionul plin, atmosfera extraordinară. Fără să critic alte orașe, dar, într-adevăr, cultura fotbalului de la Cluj s-a arătat pe stadion atunci. Am mai prins și eu jocuri la echipa națională când nici nu intram bine pe teren și eram huiduiți. Mai ales la început acum, cu un nou antrenor, cu o echipă care, sunt convins că s-au gândit și ei, nu a avut un Campionat European strălucit, ar trebui susținuți din minutul unu până după meci.
