Matei Boșneagă a împlinit astăzi, joi, 26 iunie, 25 de ani! Produs al celor de la CS United Galați, Matei Boșneagă este contemporan cu cea mai bună perioadă din istoria futsalului gălățean, punând umărul la toate titlurile cucerite de gruparea de la malul Dunării.
Sezonul recent încheiat nu a fost insă unul prea fericit pentru talentatul jucător al Galațiului. O accidentare suferită în luptele din UEFA Futsal Champions League (ruptură de ligament la gleznă, cu deplasare a unui cartilagiu) l-a ținut departe de parchet aproape o jumătate de an…
„Din decembrie până în aprilie”, a ținut să precizeze Matei Boșneagă, cel care rămâne însă un optimist incurabil.
„Nu a fost ușor cu cei de la FK Odorheiu Secuiesc”
– Cum a fost sezonul 2024-2025 pentru tine, pentru United?
– Una peste alta a fost un sezon reușit. Am contribuit la parcursul bun din campionat și la calificarea echipei United în Elite Round-ul Ligii Campionilor. Apoi a venit accidentarea, dar, după cinci luni de suferință, m-am întors, într-un meci contra celor de la Sepsi SIC Sfântu Gheorghe în play-off, și am fost pe teren în finala cu FK Odorheiu Secuiesc, la capătul căreia m-am putut bucura de un nou titlu de campion al României! Deci, ca să răspund complet la întrebare, sezonul 2024-2025 a fost unul bun, și pentru mine, și pentru echipă.
– A fost un sezon mai greu decât precedentul?
– Cu siguranță. Și finala campionatului a arătat mai mult echilibru. Nu a fost ușor cu cei de la FK Odorheiu Secuiesc, care au făcut și ei un sezon lăudabil.
„Lui Florin Ignat îi datorez foarte mult”
– Ce a făcut diferența?
– Mentalitatea de învingători. În plus dorința de a cuceri un nou titlu a fost una uriașă. Am avut mereu puterea de a rămâne în meci, deși am fost conduși în fiecare meci dintre cele trei ale finalei. Avem un grup extraordinar. La noi nu contează cine joacă în prima linie, cine are mai multe minute. Vorbim foarte mult între noi, ne motivăm reciproc, ne ajutăm.
– Plecarea antrenorului Florin Ignat v-a speriat la momentul respectiv?
– Nu am intrat în panică. Știam că va veni un antrenor străin, că rămânem în mare parte același loc. Plecaseră de asemenea Petrișor Toniță și Vlăduț Dudău, dar aveam același nucleu. În plus ne-am întări. Lui Florin Ignat îi datorez foarte mult, pentru că el a fost omul care ne-a promovat pe noi, cei din generația mea.
„M-a luat valul!”
– Cum ai ajuns la futsal?
– Eram junior la Oțelul Galați, prin 2018. Veneam așadar de la fotbalul pe teren mare, ca și în cazul altor jucători. Ne-am „înhăitat” mai mulți tineri, eu, Robert Crișan, Iulian Cojocaru, Andrei Dinicuță. Am mers la United, la futsal, mai mult din curiozitate, apoi m-a luat valul! Rezultatele au început să apară. Au apărut și primele convocări la echipa națională de juniori, ceea ce a însemnat o motivație uriașă. Am prins gustul futsalului!
– Care e diferența dintre fotbalul pe teren mare și futsal?
– Efortul e diferit. Futsalul e mult mai dinamic futsalul, nu ai timp să respiri, ai emoții la fiecare fază.
„Mi-aș dori să devin într-o bună zi antrenor”
– Care e cea mai frumoasă amintire din futsal?
– Cea mai frumoasă amintire o reprezintă finala cu CFR Timișoara din sezonul 2023-2024. Chiar dacă mulți au spus că a fost o finală ușoară, pentru mine a fost epilogul celui mai bun sezon al meu.
– Ești profesor de sport!
– Am absolvit Facultatea de Educație Fizică și Sport din cadrul Universității „Dunărea de Jos” din Galați. Am terminat și master-ul, am urmat cursurile de antrenori „licența C”. Vreau să le fac pe toate! Mi-aș dori să devin într-o bună zi antrenor. Fotbal sau futsal, nu contează!
„Vreau să revin la echipa națională a României!”
– Ce dorință ai de ziua ta?
– Să revin la forma mea maximă. Încă nu sunt refăcut sută la sută. Fac în continuare chinetoterapie. Și mai e ceva: să revin la echipa națională a României!
– Cum vei petrece?
– Alături de prieteni, la Galați! Acum sunt la București, dar în week-end voi fi acasă. Ne vom strânge la un grătar. Nu însă la mine, pentru că stau la bloc, ci mergem la Andrei Dinicuță, care locuiește la casă!
ARTICOL DE ADI DOBRE