Naționala de futsal a României a încheiat cu maximum de puncte campania oficială de toamnă. Echipa pregătită de Endre Kacso a învins în doar cinci zile Danemarca, la Târgu Mureș, și Finlanda, la Vantaa, instalându-se în fotoliul de lider al Grupei a 8-a a Main Round-ului calificărilor pentru FIFA Futsal World Cup 2024.
Tricolorii vor reintra în arenă la începutul lunii martie, anul viitor, când vor disputa meciurile-revanșă cu Finlanda (1 martie, pe teren propriu) și Danemarca (5 martie, în deplasare). „Cu patru puncte din aceste două jocuri vom fi siguri de locul 1 în grupă”, spune Petrișor Toniță, portarul echipei naționale de futsal a României, unul dintre cei mai buni tricolori în meciurile de la Târgu Mureș și de la Vantaa.
Petrișor Toniță, 30 de ani, spune că e în cea mai bună formă a carierei sale. Goalkeeper-ul campioanei CS United Galați e plin de optimism și spune că actuala generație a echipei naționale e în stare să ducă futsalul românesc în premieră la un Campionat Mondial.
„Nu îmi aduc aminte de o atmosferă mai bună la echipa națională”
– Petrișor, care ar fi primele concluzii după cele două victorii din preliminariile pentru Campionatul Mondial?
– Principala concluzie e aceea că avem o echipă națională puternică, capabilă să repete performanțele din trecut, o generație în stare să ducă România la un Campionat Mondial, acolo unde nu am ajuns niciodată. Când spun asta mă bazez pe valoarea lotului, dar mai ales pe calitatea jucătorilor, atât sportivă, cât și, mai ales, umană. Am petrecut 12 zile în cantonament alături de oameni adevărați. Nu îmi aduc aminte de o atmosferă mai bună la echipa națională ca acum. Am fost uniți, am tras cu toții în aceeași direcție, nu am simțit presiune din partea staff-ului tehnic, am dat dovadă de spirit de sacrificiu.
– Îți mai amintești primul meci la echipa națională?
– Cum să uit așa ceva?! În 2011, în deplasare cu Andorra. Am intrat la un moment dat în locul titularului Vlad Iancu. De atunci sunt în circuitul primei reprezentative.
„Să râmănem umili, cu picioarele pe pământ”
– Cu ce speranțe ați debutat în actualele preliminarii?
– Știam că va fi greu, dar ne-am propus să dăm totul și să obținem cât mai mult din aceste două meciuri. Cu Danemarca am început bine, dar am primit gol. Faptul că am revenit rapid și am întors scorul a arătat că suntem puternici. După pauză nu am mai avut probleme. Finlanda însă a fost altceva! Teribil de greu. O echipă cu care Spania se chinuise cu doar câteva zile mai devreme într-un meci-test, o echipă în mare creștere, cu un antrenor nou, italianul Sergio Gargelli. La pauză însă, după o primă repriză bună a noastră, ne-am spus cu toții că putem să ne întoarcem acasă cu o victorie mare. Și am reușit!
– Care au fost atuurile noastre?
– Unitate, încredere și muncă, foarte multă muncă. Acestea au făcut diferența.
– Ce te-a impresionat în Finlanda?
– Organizarea! Și când spun organizare mă refer la tot. La cum am fost tratați, cum a decurs meciul în sine, absolut impresionant.
„Să râmănem umili, cu picioarele pe pământ”
– Cum te simți în acest moment?
– Foarte bine. Unii spun că aș fi la a doua tinerețe, dar eu, la 30 de ani, cred că nu am trecut încă de prima!
– Ce te motivează să rămâi constant la acest nivel?
– Sunt multe surse care mă motivează. Concurența, la club și la echipa națională, faptul că vom juca la sfârșitul lunii acasă o grupă de Liga Campionilor, realizările în plan personal.
– Cum ar trebui să abordăm cele două mecuri rămase de jucat?
– Să râmănem umili, cu picioarele pe pământ, să ne păstrămn concentrarea. Cu patru puncte din aceste două jocuri vom fi siguri de locul 1 în grupă. Și mai e ceva! Le-am spus băieților și apropiaților că nu mă las de futsal până când nu voi juca la un Campionat Mondial cu România!
„Mai români decât mulți români”
– Cum vezi această generație a echipei naționale?
– Este o generație extraordinară, cu tineri care vin di spate. Mă gândesc aici la István Hadnagy, Richárd Iszlai, Sergiu Gavrilă, Andor Bálint.
– André Luis Sasse? Daniel Araújo?
– Jucători nemaipomeniți, oameni cu caractere frumoase, modești, muncitori, mai români decât mulți români. Își doresc enorm să ajute naționala României, să ajute futsalul românesc. Și ei sunt tineri!
– Căpitanul Felipe Mancha Oliveira?
– Un exemplu pentru noi toți. Joacă la un nivel la care unii nici măcar nu visează.
Articol de Adi Dobre
