Pe 21 aprilie, la sediul Federației Române de Fotbal a avut loc o dezbatere publică organizată de FRF și UEFA, privind modelul european al sportului. Evenimentul a fost parte a inițiativei Președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene de a încuraja cetățenii UE să contribuie la definirea politicilor europene pentru viitor.

La discuția moderată de Diana Pirciu, coordonator Youth Council, au participat: Răzvan Burleanu, Președinte FRF și membru în Consiliul FIFA; Dragoș Pîslaru, Membru al Parlamentului European; Victor Negrescu, Membru al Parlamentului European; Tudor Pop, vicepreședinte al Comisiei pentru Tineret și Sport din Camera Deputaților.

Discuția s-a bazat pe două direcții: stabilirea a 10 priorități pentru viitorul sportului, identificate de cei aproximativ 200 de absolvenți ai Youth Council, program derulat de FRF începând cu 2017, pentru a încuraja tinerii să contribuie la dezvoltarea comunităților din care provin, utilizând fotbalul ca vehicul de promovare a inițiativelor lor și implicarea actorilor naționali și europeni în protejarea modelului european al sportului.

Invitații la dezbatere au contribuit cu direcții de acțiune la nivel național și european, ce pot fi implementate pentru a sprijini un model sustenabil al sportului în viitor.

Președintele FRF, Răzvan Burleanu, a subliniat principiile care caracterizează modelul european al sportului.

Organizarea piramidală. Cluburile formează baza piramidei și oferă fiecărui copil oportunitatea de a începe fotbalul în propria sa comunitate. Un alt element extrem de important face referire la voluntariat și la cluburile de tip grassroots. Ele reprezintă mecanisme principale de susținere a fotbalului, în special în ce privește baza piramidei.

Sistemul deschis de promovare / retrogradare. Organizarea piramidală se află într-o interdependență cu sistemul de promovare și retrogradare. E un sistem în care fiecare club are oportunitatea de a ajunge la vârful piramidei. În felul acesta ne asigurăm că meritul sportiv este cel care primează întotdeauna. Sistemul de promovare și retrogradare nu poate funcționa decât dacă orice competiție rămâne deschisă tuturor noilor actori și care fundamentează evoluția pe baza meritului sportiv.

Solidaritatea. Acel mecanism care asigură redistribuirea veniturilor dinspre vârful piramidei de organizare către baza acesteia.

Victor Negrescu și Dragoș Pîslaru au introdus în discuție perspectiva europeană și importanța sportului în celelalte domenii reglementate la nivelul Uniunii. Printre acțiunile enumerate de Victor Negrescu pentru punerea în valoare a sportului la nivel european s-au numărat dezvoltarea unor competiții europene, finanțate inclusiv din bugetul european și încurajarea sportului de masă. Prioritățile acestea au fost completate de discursul europarlamentarului Dragoș Pîslaru, care a adus în prim plan nevoia ca sportul să fie privit drept o investiție socială de prim rang, prin contribuția pe care acesta o aduce pe planuri multiple:

  • educațional: sportul creează competențe, mai ales competențe informale, critice pentru ca o persoană să aibă succes și o viață independentă;
  • incluziune socială: sportul desființează barierele și polarizarea bazată pe venituri;
  • legătura sportului cu sănătatea: sănătatea mintală e un subiect prioritar la nivel e uropean – atât cea a sportivilor, dar și în în general, a întregii populații.

Parlamentarul Tudor Pop a completat ideile cu viziunea de la nivel național și potențiale soluții care să asigure alinierea politicilor din România la oportunitățile și standardele unui model european al sportului. Aceste soluții s-au referit mai ales la dezvoltarea fenomenului de tip grassroots și utilizarea sportului pentru a construi capital social. Printre acțiunile enumerate de Tudor Pop se numără:

  • finanțare mai flexibilă de la nivelul autorităților locale. În prezent, finanțarea se aplică și se vede mai ales la nivelul cluburilor profesioniste și mai puțin celor de la „firul ierbii”;
  • susținerea consistentă a activității copiilor și juniorilor când decid să facă pasul spre performanță. În acest sens, Senatul României a adoptat deja un proiect de lege care urmează să fie dezbătut în Camera Deputaților.
  • introducerea explicită a sportului în programele operaționale regionale de investiții sociale, după modelul altor țări din UE.

Andrada Puiu și Andrei Angelescu, absolvenți Youth Council, au prezentat lista celor 10 priorități identificate de absolvenții Youth Council FRF:

  1. Personalizarea experiențelor spectatorilor din mediul online cu ajutorul tehnologiilor emergente. Tehnologii precum blockchain se dezvoltă rapid și creează oportunități pentru fotbal și sport: poate fi vorba despre sisteme de ticketing bazate pe sistemul blockchain ori obiecte de colecție în format digital dezvoltate cu ajutorul tehnologiilor de tip NFT.
  2. Implementarea realității vituale și augumentate în organizarea și transmisiunea meciurilor și evenimentelor sportive. Astfel de tehnologii pot fi folosite pentru a aduce fanii mult mai aproape de evenimente, indiferent de locul unde se află.
  3. Integrarea tehnologiei în activitățile specifice fotbaliștilor și formatelor competiționale curente (un astfel de exemplu este tehnologia VAR).
  4. E-sports. Deși vorbim despre un public de miliarde de oameni, acest spațiu nu este foarte bine reglementat și nu există un model competițional sustenabil pentru această piață, de aceea ar trebui să investim în înțelegerea acestor noi formate.
  5. Dezvoltarea strategică a fotbalului feminin pentru a crește numărul de jucătoare și numărul de urmăritori. Scopul acestei inițiative ar trebui să fie creșterea impactului social și planificare investițiilor într-un mod sustenabil.
  6. Noua generație de fani. Actualii actori implicați în fotbal și sport trebuie să creeze un mediu atractiv și educativ pentru noua generație de fani; un mediu care să țină cont și să vină în întâmpinarea nevoilor și preferințelor Generației Z.
  7. Asumarea rolului de model pozitiv, de către cei implicați în fenomenul fotbalistic. Jucătorii, antrenorii și inclusiv oamenii care conduc cluburile fotbalistice și sportive trebuie să facă o prioritate din a fi un model pozitiv.
  8. Diversificarea liniilor de business. Pandemia ne-a arătat cât de riscant este să depinzi de o singură sursă de venit – cum e vânzarea biletelor – atunci când evenimentele se pot amâna. Diversificarea liniilor de business poate fi o oportunitate pentru toate părțile implicate: de la cluburi și investitori, până la suporteri.
  9. Dezvoltarea parteneriatelor bazate pe responsabilitate socială. Multe stadioane își schimbă deja infrastructura și sunt multe inițiative de a înlocui sursele actuale de energie cu unele regenrabile, iar acest trend trebuie continuat pentru a ajuta la îndeplinirea obiectivelor globale pentru încetinirea schimbărilor climatice.
  10. Sisteme de suport pentru sănătatea mintală și starea de bine a resursei umane implicate în fenomenul fotbalistic.

Contextul european în care a avut loc dezbaterea a fost creat odată ce Președinția franceză a Consiliului Uniunii Europene a lansat pe 9 mai 2021 forumul de dezbatere „Conferința despre Viitorul Europei”, care se adresează cetățenilor din țările UE cu invitația de a contribui cu idei și inițiative la definirea politicilor europene pentru viitor (cu o perspectivă de ordinul deceniilor). Contribuțiile izvorâte din această sumă de inițiative sunt încărcate pe platforma futureu.europa.eu.

Formatul contribuțiilor permite abordări transnaționale, naționale sau regionale, iar concluziile vor fi consolidate în perspectiva unui eveniment public de anvergură, organizat în data de 9 mai 2022 de către Președinția franceză.

UEFA va integra contribuțiile din partea federațiilor de fotbal din România, Franța și Țările de Jos, ca rezultat al unor dezbateri publice și acțiuni de consultare cu stakeholderii. Astfel, Federația Franceză de Fotbal va contribui la activitățile organizate în cadrul Global Sports Week, Federația Regală Olandeză de Fotbal a demarat din luna martie o serie de consultări, iar FRF contribuie cu dezbaterea „Viitorul Modelului European al Sportului”.