Puștiul este optimist și încrezător că va avea o carieră de succes: e convins că va participa la Campionatul Mondial din 2018, dar și în cea mai importantă competiție intercluburi din Europa, Champions League, în următorii patru ani. În interviul oferit site-ului www.frf.ro, Patrick, care evoluează mijlocaș dreapta, își tachinează părintele și este convins că îl va depăși pe Florentin. Până acum, a făcut un pas: la 17 ani și două luni măsoară 1,69 metri, cu doi centimetri mai mult decât Florentin Petre!

– Patrick, mai ții minte cum a fost prima zi pe terenul de fotbal?
Aveam cam șase ani și foarte multe emoții când m-a dus tata la Dinamo. Ne-a pus antrenorul pe mine și pe ceilalți copii de acolo să jucăm fotbal. Ne-a aruncat mingea și ne-a spus ”Jucați!”. Toți s-au dus la grămadă, doar eu așteptam să-mi dea cineva pase, că așa văzusem eu la televizor că se joacă fotbalul. Eu începusem să urmăresc de ceva timp meciurile tatălui meu. Sincer, nu conștientizam eu cine e el, la ce nivel joacă. Când am văzut că evoluează și la echipa națională, mi-am dat seama ce tare e și cât de frumos poate fi fotbalul.

”Tata îmi spune că sunt mai talentat decât era el la vârsta aceasta”

– Faptul că ești fiul lui Florentin Petre îți aduce o presiune în plus din partea antrenorilor?
De când eram mult mai mic am simțit această presiune, iar mulți spuneau că nu am cum să fac mai multe decât a reușit tata, dar eu cred că sunt mai bun decât el. Și el are încredere în mine, spune că sunt mai talentat decât era el la vârsta lui. Sincer, am foarte mare noroc cu el, mă susține în toate, îmi dă multe sfaturi utile și mă ajută și din punct de vedere material.

”Trebuie să-mi dezvolt musculatura”

– Tu cum te-ai caracteriza în comparație cu Florentin Petre?
– Chiar vreau să mă uit la niște DVD-uri de când juca tata, să văd cum era ca jucător. De fapt, singurul lui dribling era viteza! (râde cu poftă) Din păcate, și fizic semăn tot cu tata, mai firav așa, dar o să compensez eu prin multă muncă, trebuie să mai capăt forță. Fac abdomene și flotări, iar la sala de forță nu am avut voie până acum pentru că mi-ar fi afectat creșterea. Dar de acum încolo pot intra în sala de forță și voi lucra pentru a-mi dezvolta musculatura.


 Florentin, tatăl lui Patrick, într-un duel cu Andrea Pirlo la Euro 2008

– Când crezi că ai putea face față în Liga 1?
Eu cred că aș putea face față și acum, mă uit și eu la meciurile din Liga 1 și văd că evoluează deja mulți jucători de vârsta mea. Eu voi munci mult pentru că vreau să cresc și să le demonstrez tuturor că se poate conta pe mine.

– Ai semnat primul tău contract de profesionist cu Dinamo. Te-ai gândit ce vei face cu primul salariu?
Până acum mai luam câte un milion de lei de la organizatori, bani primiți pentru că eram desemnat jucătorul competiției. După ce iau primul salariu, vreau să fac o masă mare cu toți cei care au fost și sunt alături de mine. Vreau să le mulțumesc că mă susțin în tot ceea ce fac.

”În 2018 vreau să fiu la Campionatul Mondial din Rusia”

– Joci la reprezentativele de juniori ale României, ce ai simțit când ai îmbrăcat pentru prima dată tricoul echipei naționale?
Aveam 15 ani și jucam, la Buftea, cu Franța. Am fost rezervă și am intrat în ultimele 15 minute ale meciului. Nu mai puteam pe bancă, eram foarte nerăbdător și abia așteptam să debutez. Am intrat la 3-2 pentru noi, i-am dat o pasă decisivă atacantului, dar a ratat singur cu portarul. Apoi, când l-a lăsat singur cu portarul alt coleg, a marcat și am bătut cu 4-2. (râde) N-a vrut să debutez și eu cu o pasă de gol!

– Ce s-a întâmplat la Turneul de Elită Under 17 din Scoția, din martie?
Sunt fericit că în ultimul timp am fost chemat la echipa națională și că am jucat toate meciurile titular, dar sunt trist că nu am reușit în Scoția să obținem calificarea la turneul final. Am avut și ghinion…

”Nu vorbesc deloc pe teren, nu sunt bun de căpitan”

– Ce ți-ai propus să realizezi în următorii ani?
Vreau să joc în Champions League și sigur o voi face, dacă se poate chiar cu Dinamo, apoi să joc cât mai multe meciuri la echipa națională, să fiu convocat la echipa mare și să ajut și eu la calificarea României la turneele finale. Mă uit la meciurile de la Campionatul Mondial din Brazilia și tare frumos mai este, e prea frumos ca să nu ajung și eu la un turneu final. Poate chiar în 2018, când o să am și eu 21 de ani!

”Dacă îmi perfecționez șutul cu stângul, e perfect! Intru din dreapta în centru și pot fi periculos”

– Care sunt atuurile tale și unde crezi că mai ai de lucrat?
Am tupeu cu mingea la picior și e bine pentru mine că nu vorbesc deloc pe teren, astfel că mă pot concentra doar la joc. Eu nu pot vorbi pe teren, nu sunt bun de căpitan și nici nu am pretenții să primesc banderola. Tot ce îmi doresc este să-mi fac jocul. Cred că am o tehnică bună, am viteză de reacție și găsesc rapid soluții în timpul jocului. Mai am de lucrat, pe lângă forță, și la lovitul mingii cu piciorul stâng. Dacă îmi perfecționez șutul cu stângul, va fi perfect, pentru că eu intru din dreapta în centru și astfel pot fi periculos dacă șutez bine cu piciorul stâng.

– Cum te distrezi în timul liber? Îți plac cluburile, viața de noapte?
Nu, eu sunt un tip mai calculat și nu am astfel de probleme. Așa m-au învățat părinții de când eram foarte mic, să-mi văd de treabă și să mă axez doar pe ceea ce fac. Nu-mi plac cluburile, am o viață ordonată și tot ceea ce fac este pentru fotbal și pentru a ajunge la un nivel înalt.

– Ce jucători îți plac de la Campionatul Mondial?
Messi, Neymar și, mai nou, James Rodriguez. Columbianul e foarte talentat și se lipește la gol.