Istanbulul trăiește fotbalul cu aceeași intensitate cu care își trăiește zilele: zgomotos și pasional. Pe străzile aglomerate, printre claxoane, negustori ambulanți și miros de cafea tare sau ceai, discuțiile despre fotbal apar firesc, ca parte din peisaj.
Tricoul echipei naționale a ajuns deja la Istanbul, purtat simbolic prin bazaruri, pe lângă Bosfor sau în piețele pline de viață, iar fotbalul românesc nu este deloc un subiect străin aici. Numele lui Gheorghe Hagi rămâne un adevărat brand pe malurile Bosforului. Pe tarabe, printre eșarfe și fulare, tricoul său din perioada în care scria istorie la Galatasaray este încă prezent, expus ca o piesă de legendă. Pentru mulți, Hagi nu este doar o amintire, ci o parte vie din identitatea fotbalistică a orașului.
Turcii vorbesc cu încredere despre meciul din martie, cu zâmbetul pe buze, convinși că Turcia se va impune. Optimismul lor se simte în fiecare dialog surprins pe stradă. Orașul pare că simte deja apropierea confruntării. Fotbalul devine limbaj comun, chiar și între oameni care nu se cunosc.
Dincolo de entuziasmul gazdelor, privim însă cu speranță spre partida din martie. Pentru România, duelul cu Turcia este mai mult decât un simplu meci: este primul test decisiv pentru tricolori, primul pas care are ca țintă Mondialul. Dar în acest oraș care respiră fotbal, visul românesc se simte chiar și printre vocile străine. De ce nu și printre cele românești? Să credem și să #LuptamImpreuna pentru visul nostru!
