Liviu Buluș, fizioterapeut și responsabil cu echipamentul în campania de calificare la Europeanul din urmă cu 31 de ani, ”pentru că, atunci, un singur om din staff îndeplinea mai multe roluri”, își povestește amintirile cu tehnicianul care a dus România la un nou turneu final după 14 ani de pauză.
”Pe vremea când era selecționer, Lucescu mergea în străinătate să aducă echipamentul, el mergea să îl vadă și înainte. Nu lăsa nimic la voia întâmplării, se implica în tot. În alegerea crampoanelor, a meniului, în stabilirea programului, nici iarba nu creștea fără ca el să știe! În zi de meci, tot timpul aveam antrenament dimineața. Motivul? Pentru a se învăța jucătorii cu stâlpii porților, cu stadionul, cu atmosfera, așa zicea”, își amintește Liviu Buluș (foto stânga).Repetare la nesfârșit
Fostul colaborator al lui Lucescu explică metodele fostului selecționer din urmă cu trei decenii: ”Pentru el era important să repete la nesfârșit lucrurile obișnuite, care par simple. Și să îmbunătățești calitățile de bază. Dacă aveai viteză bună, trebuia să muncești și mai mult să devii și mai rapid. Dacă erai bun la cap, trebuia să lucrezi mai mult la detentă. În meci, totul părea spontan, dar, în realitate, era lucrat de sute de ori”.
Amintiri cu Lăcătuș
Liviu Buluș completează: ”În perioadele de pregătire erau numai câte trei antrenamente pe zi. Ceea ce urma să se lucreze pe teren era mai întâi prezentat la tablă în cadrul unor ședințe care durau și mai bine de jumătate de oră. Exercițiile de rezistență nu durau mai puțin de 40 de minute, Iar el lucra cot la cot cu jucătorii. Și de abia se țineau după el. Când Lăcătuș l-a întrebat de ce le testează limitele, el i-a zis: «Nu vă cer să dați decât ceea ce pot și eu». Avea 40 de ani atunci”.
Tot Lăcătuș se află în prim-plan și într-un alt episod din cariera de selecționer a lui Lucescu. ”Ce n-a reușit ca jucător a vrut să reușească în calitate de antrenor. El a fost un jucător bun, muncitor, dar nu strălucit. Exersarea l-a făcut mai bun. Același lucru le zicea și elevilor săi. De exemplu, l-a pus pe Lăcătuș să repete la nesfârșit centrările cu stângul”, spune fizioterapeului generației '84.
Liviu Buluș despre Mircea Lucescu:
• ”Avea perechi de ghete de rezervă pentru jucătorii care aveau nevoie”
• ”Niciodată nu știai echipa dinainte. Mie îmi zicea că îl bagă pe Coraș și mă trezeam cu Gabor pe teren. Cred că o făcea și pentru a afla care era părerea noastră sinceră despre jucători, despre echipă”
• ”Noi trăiam din ce mai cumpăram din deplasări, cafea și altele. Dar el nu cumpăra nimic în afară de reviste de fotbal și ziare”
• ”Avea un fix, indiferent de adversar, echipa trebuia să atace în primele 15 minute pentru a reuși să înscrie”
• ”Un antrenor unic prin muncă și perseverență, un antrenor care a reușit oriunde. Are succesul în sânge!”
