Naţionala feminină de fotbal U17 a României a ratat dramatic calificarea în turul de elită al preliminariilor Campionatului European de anul viitor, competiţie care va fi găzduită de Cehia în perioada 2-14 mai.
România a ocupat ultimul loc în grupa a 9-a, cu trei puncte, după Belgia (loc 1 – 6 puncte), Serbia şi Ucraina (ambele cu câte 4 puncte).
Partidele Grupei a 9-a s-au disputat la Pećinci şi Stara Pazova, în Serbia. Echipa pregătită de Adrian Ambrosie a pierdut în faţa naţionalei ţării gazdă, scor 0-1, în primul joc, a învins apoi Belgia, scor 1-0, şi s-a "împiedicat" de Ucraina, 1-2, în meciul decisiv pentru calificarea în Elite Round.
România, care venea din urna a patra valorică, a furnizat una dintre cele mai mari surprize ale actualelor preliminarii după ce a învins Belgia, echipă care a făcut instrucţie cu Ucraina, 4-0, şi a trecut în ultima etapă de Serbia, 1-0.
Antrenorul Adrian Ambrosie spune că naţionala României merita să meargă mai departe. Ambrosie nu caută scuze, îşi asumă eşecul şi se declară mândru de fetele sale. Anul trecut, cu aceeaşi generaţie (U16 atunci), România încheia grupa de calificare cu eşecuri pe linie: 0-4 cu Rusia, 0-13 cu Suedia şi 0-5 cu Slovacia. După doar un an, România a pierdut "la mustaţă" calificarea în Elite Round.
"Un succes incredibil"
– Putea echipa României mai mult în Serbia?
– Vreau să spun încă de la început că sunt mândru de aceste fete. Sunt copii extraordinari, care au făcut progrese incredibile şi, da, au fost atât de aproape de o calificare pe care o meritau. Dacă ne uităm la clasament, aşa e, am spune că atât s-a putut. Dar nu a fost aşa. Am pierdut nemeritat în primul meci, contra Serbiei, când am ratat o mulţime de ocazii. Nici egalul nu ar fi fost echitabil la cum s-a jucat.
– România era cotată cu şansa a patra.
– Corect. Belgia venea din Urna I valorică, Serbia din a doua, iar Ucraina din cea de-a treia, iar noi din a patra. După eşecul cu Serbia a urmat victoria în faţa marii favorite, Belgia. A fost un succes incredibil, care ne-a făcut să visăm. Din păcate, la meciul decisiv contra Ucrainei nu am putut conta pe Raluca Borodi, Alexandra Sfiea şi pe Alexandra Tunoaia, care s-au accidentat. Cu probleme medicale şi ele, Melinda Naghi şi Genoveva Roşie au strâns însă din dinţi şi au evoluat.
"Aş dori să continui"
– Era suficient şi un egal?
– Cu patru puncte mergeam mai departe. Am primit golul de 1-2 în ultimul sfert de oră… Nu vreau să fiu înţeles greşit, dar nu caut justificări. Încerc să mă uit la cauzele obiective. Dincolo de aceste probleme au fost, poate, şi euforia care a urmat victoriei în faţa Belgiei, speranţa că putem învinge Ucraina şi de a merge mai departe. Se poate vorbi şi de lipsa de experienţă, şi de ghinion. În minutul 87 al meciului contra Ucrainei am avut penalty, la un henţ, nu s-a dat, dar nu vreau să mă leg nici măcar de asta. Sunt frustrările mele. Îmi asum acest eşec.
– Două înfrângeri, ambele la limită.
– Cu atât mai dureros. Am ratat şansa pe care am avut-o pe mâna noastră. Am fost atât de aproape. Am mai spus, sunt mândru de această generaţie. Rar mi-a fost dat să văd o echipă naţională jucând cu o asemenea atitudine, având agresivitate, disciplină, dorinţă, capitole la care sufeream înainte şi la care trebuia mereu să lucrăm. Fetele au ieşit din competiţie cu fruntea sus.
– Veţi continua?
– Mi-aş dori, cu siguranţă. Lucrăm împreună de mai bine de un an. Avem deja o relaţie extraordinară, ceea ce e greu de construit în timp. Le cunosc foarte bine pe fete, ele pe mine, mi-au desluşit filozofia şi au înţeles ce vreau exact de la ele.
