UEFA a publicat ediția 2025 a raportului „The European Club Finance and Investment Landscape”, o amplă analiză comparativă a situației financiare din fotbalul european de club.
Documentul radiografiază peste 700 de cluburi de primă divizie din cele 54 de asociații naționale, acoperind anul financiar 2024, cu estimări pentru 2025 și o privire de ansamblu asupra ultimului deceniu.
Concluzia generală este clară: fotbalul european produce mai mult ca niciodată, însă presiunea costurilor și polarizarea economică rămân provocări majore.
Venituri record și diferențe tot mai mari între cluburi
Veniturile cluburilor de primă divizie din Europa sunt prognozate să depășească pragul de 30 de miliarde de euro în 2025, după un deceniu în care creșterea medie anuală a fost de aproximativ 1,3 miliarde de euro.
Transferurile și competițiile europene au reprezentat motoare importante de dezvoltare. În perioada 2014-2024, veniturile din transferuri au crescut cu 211%, iar cele generate din competițiile UEFA cu 153%. În paralel, zona de matchday traversează o perioadă de expansiune accelerată: încasările din bilete sunt pe cale să atingă 5 miliarde de euro în 2025, impulsionate în special de pachetele premium și VIP.
Și zona comercială este în plină expansiune. Veniturile comerciale au atins un nivel record de 9,7 miliarde de euro în 2024, în creștere cu 9%. În ceea ce privește sponsorii principali de pe tricouri, 24% provin din industria pariurilor și jocurilor de noroc, urmați de servicii profesionale (12%) și servicii financiare (11%).
Costuri în creștere și presiune operațională
Dacă veniturile cresc, și cheltuielile o fac într-un ritm accelerat. Costurile operaționale non-salariale sunt estimate să ajungă la 36% din veniturile cluburilor în 2025, cel mai ridicat nivel din ultimii 15 ani, depășind ritmul de creștere al veniturilor.
Profesionalizarea cluburilor se vede și în structura de personal: numărul angajaților full-time din zonele administrative și tehnice a crescut cu 33% față de 2019. În schimb, salariile jucătorilor au fost gestionate mai prudent, cu o creștere de doar 1,8% la nivel european în 2024.
Pentru prima dată după pandemie, 53% dintre cluburile de primă divizie au raportat profit înainte de taxe, semn că stabilitatea începe să revină, deși UEFA avertizează că nivelul record al cheltuielilor pentru transferuri (6,2 miliarde de euro în 2024) va pune presiune pe profitabilitate din 2026, prin amortizarea contractelor.
Noua hartă a proprietății și investițiilor
Modelul de proprietate privată a devenit dominant în Europa, 52% dintre cluburi fiind controlate de entități private, fie interne, fie străine. În paralel, structurile de tip multi-club au cunoscut o expansiune spectaculoasă: de la mai puțin de 60 de cluburi acum un deceniu la 345 la nivel global în prezent.
Investitorii nord-americani au un rol tot mai important, fiind implicați într-o treime din preluările majoritare realizate în 2025 și controlând majoritatea grupurilor multi-club. În contextul evaluărilor ridicate ale cluburilor de top, interesul se mută tot mai mult spre pachete minoritare și către cluburi din eșaloanele secunde.
În paralel, investițiile în infrastructură ating niveluri record. Cluburile investesc masiv în stadioane și baze de antrenament, iar valoarea jucătorilor înregistrată în bilanțuri ajunge la 14,6 miliarde de euro, 84% fiind concentrată în top 5 campionate, cu Anglia deținând singură 44%.
România, pe locul 20 în Europa la venituri
În acest peisaj, România ocupă locul 20 în Europa după veniturile agregate ale cluburilor din prima divizie. În anul financiar 2024, cluburile românești au generat venituri totale de 115 milioane de euro, în creștere cu 18% față de 2023.
Capitolul cu cea mai spectaculoasă evoluție este cel al încasărilor din bilete, care au atins 18 milioane de euro, o creștere de 40% într-un singur an. La acest indicator, România urcă până pe locul 11 în Europa. În schimb, veniturile provenite din competițiile UEFA au fost de 11 milioane de euro, poziționând țara pe locul 29 la acest capitol.
Presiunea salariilor și rolul transferurilor
Costul total al salariilor în prima divizie a ajuns la 95 de milioane de euro, dintre care 78 de milioane reprezintă salariile jucătorilor. Rata salariilor raportată la venituri este de 79%, un nivel ridicat, în creștere cu 12% față de exercițiul anterior. Din această perspectivă, România ocupă locul 7 în Europa într-un clasament al presiunii salariale, unde un loc mai sus indică un risc mai mare pentru sustenabilitate.
Cheltuielile operaționale au fost de 55 de milioane de euro, relativ stabile față de anul precedent.
Pe de altă parte, piața transferurilor rămâne un amortizor esențial. Cluburile românești au înregistrat un profit net de 19 milioane de euro din transferuri, cu 14 milioane mai mult decât în 2023. Per ansamblu însă, rezultatul înainte de taxe rămâne negativ, cu o pierdere de 12 milioane de euro, chiar dacă aceasta este cu 16 milioane mai mică decât în anul anterior.
Investiții în stadioane și sprijin pentru profesionalizare
România se remarcă la capitolul infrastructură. Cu 10 stadioane noi construite în ultimul deceniu și alte proiecte în derulare, țara ocupă locul 8 în Europa din punct de vedere al dezvoltării infrastructurii sportive. Totuși, finanțarea stadioanelor rămâne parțial dependentă de autoritățile locale, o tendință comună în regiune.
Pe zona de investiții private, România are în prezent un singur club afiliat unei structuri de tip multi-club sau cu conexiuni de proprietate între cluburi.
Raportul integral poate fi consultat aici, pe platforma oficială UEFA.
Prin intermediul departamentului FRF Professional Club Services, Federația Română de Fotbal sprijină cluburile prin instrumente de analiză comparativă, programe de dezvoltare organizațională și bune practici adaptate la cerințele UEFA. Obiectivul declarat este creșterea sustenabilității financiare, îmbunătățirea guvernanței și consolidarea capacității cluburilor de a performa pe termen lung, atât pe plan intern, cât și în competițiile europene.
