Reprezentații Guvernelor din România, Serbia, Grecia și Bulgaria au semnat memorandumul pentru constituirea Comitetului de organizare pentru Campionatul European din 2028 și Campionatul Mondial din 2030.
Sâmbătă, 13 aprilie, la Salonic, a avut loc o nouă întâlnire în vederea candidaturii comune a celor patru țări pentru organizarea unuia dintre cele două turnee finale. Comitetul va fi format din câte patru reprezentanţi ai fiecărei ţări: ministrul sportului, un oficial guvernamental şi doi reprezentanţi ai federaţiilor de fotbal. Preşedinţia Comitetului va fi asigurata în sistem rotativ, pe mandate de câte şase luni, iar reuniunile vor fi periodice, la acelaşi interval.
La aceasta întâlnire, din partea României, au participat Ministrul Tineretului şi Sportului, Bogdan Matei, și preşedintele Federaţiei Române de Fotbal, Răzvan Burleanu. Acesta a susţinut o amplă prezentare în faţa miniştrilor şi a preşedinţilor celorlalte federaţii şi, timp de mai bine de o oră, a făcut o prezentare a condițiilor din partea FIFA şi UEFA pentru depunerea dosarului de candidatură, precum şi o radiografie a infrastructurii şi capacităţilor fiecărei ţări.
“Un element din ce în ce mai important în guvernanța structurilor sportive este cel legat de sustenabilitatea investițiilor în infrastructura sportivă. De aceea, ținând cont de moștenirea pe care o vom avea în urma EURO 2020, FRF este interesată de identificarea cât mai multor oportunități în utilizarea la cel mai înalt nivel a acestor stadioane și a celorlalte facilități.
În ceea ce privește infrastructura stadioanelor, pentru depunerea dosarului de candidatură pentru EURO 2028, cele patru țări, Bulgaria, Grecia, România și Serbia, vor avea nevoie de 10 stadioane, 1 stadion peste 60.000 de locuri, 2 stadioane peste 50.000 de locuri, 3 stadioane peste 40.000 de locuri și 4 stadioane pentru 30.000 de locuri. În 2020, țara noastră va putea contribui la acest proiect comun de candidatură cu 4 din cele 10 stadioane necesare (Arena Națională, stadionul Ion Oblemenco, Cluj Arena și stadionul Ghencea), precum și cu experiența acumulată alături de UEFA în cadrul EURO 2020 care continuă să fie astăzi cel mai important proiect pentru fotbalul românesc. Cu siguranță, ne dorim să continuăm susținerea investițiilor sustenabile în stadioane moderne și în alte orașe ale țării care ar putea să facă parte din acest nou proiect și care ar contribui la un impact economic și social puternic în zonele respective. Prezența României va cântări foarte mult pentru orice inițiativă regională în viitor, atât timp cât vom reuși în timpul scurt care a mai rămas să ne indeplinim toate obligațiile guvernamentale asumate față de UEFA, mai ales în ceea ce privește investițiile în baze sportive moderne la nivelul fiecărui județ pentru copii și juniori“, a spus Răzvan Burleanu, președintele Federației Române de Fotbal.
“Proiectul de a avea o candidatură comună pentru o competiţie de o asemenea anvergură este extrem de solicitant şi dificil. Dar reprezentăm patru popoare ambiţioase şi patru ţări prietene, care, am convingerea, dacă îşi unesc forţele pot duce la capăt o asemenea misiune. Mă bucur că l-am avut lângă mine pe preşedintele Federaţiei Române de Fotbal, Răzvan Burleanu, care a prezentat date şi cifre foarte interesante şi utile. Cu siguranţă cel mai important pas este memorandumul de înţelegere semnat astăzi, prin care cele patru guverne au parafat primul acord scris pe acest proiect. Îmi exprim speranţa că vom reuşi să formăm o echipă puternică şi capabilă să arate lumii că patru ţări mici din Balcani pot să fie la acelaşi nivel cu alte forţe ale sportului mondial şi la capitolul organizare, nu numai ca performanţă”, a declarat Bogdan Matei, Ministrul Tineretului şi Sportului.
Următoarea întâlnire va avea loc la Bucureşti, în perioada 14-15 iunie, când se va stabili și componența comitetului de organizare, precum și responsabilitățile care vor fi asumate de fiecare dintre guvernele semnatare în ceea ce privește investițiile în infrastructură fotbalistică și generală.
