Referitor la materialele de presă apărute în Gazeta Sporturilor, “Academia – fantomă” și “Cele mai mari cheltuieli din sportul românesc”, publicate pe 9, respectiv 10 ianuarie, Federația Română de Fotbal face următoarele precizări:
- Constatăm, nu cu uimire, că publicația continuă să susțină că au existat controale DIICOT la sediul FRF, lucru care este total neadevărat. Singura speță în care DIICOT a interacționat cu Federația Română de Fotbal a fost cea legată de construcția bazei de la Buftea de către administrația lui Mircea Sandu. Vizita de informare – și nicidecum una în forță, a mascaților – s-a derulat cu câțiva ani în urmă.
Referitor la Academia Națională de Fotbal – FRF, aceasta a fost înregistrată în ianuarie 2019, însă nu a avut nicio activitate până în prezent, financiară sau de orice fel, exceptând cele două taxe de autorizare în valoare totală de 8.430 lei. Este, așadar, evident că nu s-au cheltuit bani proveniți de la UEFA pe acest proiect. Mai mult decât atât, în ultimii ani, atât UEFA, cât și FIFA, au dezvoltat sisteme de auditare și raportare foarte drastice, iar destinația fondurilor puse la dispoziție asociațiilor naționale pentru investiții în fotbal nu se poate schimba, așa cum s-a mai întâmplat înainte de 2014.
Academia Națională de Fotbal va gestiona un amplu program de pregătire a persoanelor angrenate în fotbalul românesc, dornice de o carieră în fenomen, de la antrenori și preparatori fizici, la analist video și până la manageri dedicați fiecărei zone. Dar, ca orice pas bun, făcut spre normalitate, demersul nu este privit cu ochi buni de sistemele vechi din țara noastră. De exemplu, în acest moment, în România, certificat de antrenor, necesar pentru înscrierea la cursurile Școlii de Antrenori, emite doar Școala postliceală de Antrenori ”Ioan Kunst Ghermănescu”. Cum s-a ajuns aici? Din cauza unui blocaj legislativ. Detalii despre această situație găsiți aici: https://www.g4media.ro/scandal-major-in-sport-coordonatorul-cartilor-scrise-in-inchisoare-de-becali-borcea-si-mm-stoica-este-singurul-beneficiar-al-legislatiei-care-a-suspendat-de-facto-scolile-de-antrenori.html. Concret, Centrul Naţional de Formare şi Perfecţionare a Antrenorilor (CNFPA, instituție din subordinea Ministerului Tineretului și Sportului) și facultățile sportive nu mai pot emite certificate de antrenor! Pentru niciun sport, nu doar pentru fotbal!
Sperăm, totuși, ca situația să se rezolve și, în prima jumătate a acestui an, să putem prezenta Academia Națională de Fotbal – FRF, odată cu noua strategie tehnică.
- Referitor la materialul de azi despre cheltuieli, Federația Română de Fotbal se bucură că este prezentată ca un model de succes între federațiile naționale. Conform materialului din Gazeta Sporturilor, Federația Română de Fotbal, singura federație relevantă care nu încasează bani de la bugetul statului, reușește să aibă cele mai mari cheltuieli anuale, adică, de fapt, investiții în dezvoltarea fotbalului românesc. Cum? Prin atragerea de fonduri din mediul de business și de la FIFA/UEFA.
Să compari activitatea unei federații de fotbal cu a unui club din Liga 1 nu are nicio noimă și este o dovadă de amatorism din partea jurnaliștilor semnatari ai articolului. Sau de rea intenție. Chiar și așa, haideți să vedem cifrele prezentate în materialul respecitv.
Cheltuielile FRF, conform GSP
2013 2016 2017 2018
17 23 19,1 18,9
* sumele sunt exprimate în milioane de euro
Așadar, conform cifrelor prezentate de GSP și informațiilor publicate, exceptând anul 2016, când se explică de ce cheltuielile au fost mai mari și se precizează prima de 3,5 milioane de euro virată către tricolori, FRF a avut în medie cheltuieli anuale de 19,2 milioane de euro, adică 2,2 milioane de euro în plus față de anul 2013.
Aceasta este suma cu care FRF reușește în prezent să organizeze 31 de competiții în plus față de cele din 2013. Sunt 52 de competiții FRF în prezent față de cele 21 câte erau în urmă cu 7 ani. Numai la Grassroots, fotbalul de bază, regăsim azi 17 competiții, în condițiile în care în 2013 era una singură! De asemenea, la nivel de loturi naționale, sunt acum 17 selecționate ce au între 3 și 6 acțiuni pe an (cantonamente, stagii de pregătire). În 2014, FRF avea doar 10 reprezentative. Iar toate acestea se fac acum, conform celor scrise de Gazeta Sporturilor, cu 18 angajați în plus, asta în condițiile în care au apărut și departamente noi, precum Scouting, Grassroots și Comercial. În termeni economici, acest tablou înscrie cu siguranță FRF în rândul instituțiilor eficiente, și nicidecum în cel al găurilor negre cum încearcă să insinueze Gazeta Sporturilor.
Mai mult decât atât, în afară de numărul competițiilor și de cel al echipelor naționale, trebuie să se țină cont și de dezvoltarea făcută în sectorul Grassroots, acolo unde au fost finalizate mai multe proiecte, dar și de investițiile în infrastructură, precum cele trei terenuri sintetice inaugurate la Timișoara, Piatra Neamț și Iași, la care se adaugă și cele cinci terenuri de dimensiuni reduse pentru școlile câștigătoare la Gimnaziadă.
În încheiere, dorim să mulțumim instituțiilor de presă care nu mai răspândesc neadevărurile publicate de Gazeta Sporturilor referitoare la activitatea Federației Române de Fotbal.
Biroul de Presă al Federației Române de Fotbal
