Într-o conferință de presă ulterioară ședinței de Comitet Executiv, președintele Răzvan Burleanu a explicat demersul: “Principiul solidarității lipsește cu desăvârșire din fotbalul românesc și considerăm că este introducerea lui reprezintă o necesitate, confirmată atât de realitățile fotbalistice pe care le trăim, cât și de practica europeană, la nivel de federații continentale, UEFA, Parlamentul European și Comisia Europeană. Ne gândim la un procent de 5% din drepturile TV pentru Liga 1 care să revină cluburilor din Liga 2 și Liga 3. Printr-o adresă a LPF am fost informați că subiectul va fi discutat în Adunarea Generală a cluburilor de Liga 1 din 27 aprilie”.
Iată câteva din argumentele implementării principiului solidarității financiare în fotbalul românesc:
1. Parlamentul European, în luna februarie a acestui an, a adoptat în sesiune plenară raportul Takkula, adică raportul privind o abordare integrată a Politicilor Sportului – bună guvernanță, accesibilitate, integritate. Unul din cei 6 piloni ai raportului este sprijinirea modelului sportiv european prin reiterarea importanței mecanismelor de solidaritate. Practic, Parlamentul European a consacrat, la rândul lui, principiul solidarității în sport și fotbal, după UEFA și federațiile europene.
2. La nivel UEFA, acest principiu al solidarității financiare se aplică pe multiple paliere. Spre exemplu, o parte din veniturile Ligii Campionilor susțin Europa League. Mai mult, acest principiu constituie pentru UEFA o procedură de lucru, pentru că din majoritatea zonelor care produc venituri, o parte se îndreaptă spre alte zone de activitate. Chiar LPF, spre exemplu, primește aproximativ 1 milion de euro anual, în urma unor plăți de solidaritate.
3. Principiul solidarității este aplicat în privința drepturilor tv pentru cluburile de primă ligă în foarte multe țări europene. Spre exemplu:
– În Germania, echipele din eșalonul secund primesc 20% din suma încasată la nivelul Bundesliga
– În Suedia, procentul este de 16%
– În Spania, aproape 10% din sume se duc spre elașonul secund, iar 0,5% spre fotbalul feminin
– În Italia, 10% se duc spre eșaloanele inferioare, cu obligativitatea utilizării acestor sume de către aceste cluburi pentru proiecte grassroots și dedicate copiilor și juniorilor
– În Franța, este vorba de un procent de 2,5%, dar cu mențiunea că suma nu poate fi mai mică de 14,26 milioane euro
4. Principiul solidarității trebuie înțeles și din persepectiva cluburilor de prim eșalon care retrogradează în eșalonul secund și care ar primi, prin implementarea acestui principiu, un sprijin pentru echilibrarea șocului financiar. Este așa-zisul “sistem de parașută”.
– În Spania, pe lângă cei aproape 10% pentru cluburile de eșalon secund, un procent de 3,5% este alocat pentru cluburile care au retrogradat
– În Italia, pe lângă cei 10% pentru cluburile de eșalon secund, o sumă fixă de 60 milioane euro se împarte doar cluburilor care au retrogradat din Serie A
– În Anglia există un procent diferit pe trei ani de la retrogradare, 55-45-20%, iar din aceste procente un alt procent care se împarte din drepturile tv pentru Premier League pentru fiecare club din eșaloanele 2, 3 și 4
– Alte țări care sprijină cluburile retrogradate din primul eșalon sunt Austria, Danemarca, Olanda sau Scoția
În fotbalul românesc, din sezonul 1994/95 până azi, un procent de aproape 80% din echipele care au retrogradat de pe prima scenă nu au reușit să reziste șocului financiar și, coroborat cu mai mulți factori, fie s-au afundat în eșaloanele inferioare, fie au dispărut total. Cluburi din orașe precum Alba-Iulia, Oradea, Constanța, Reșița, Sibiu, Buzău, Drobeta Tr. Severin sau Satu Mare.
5. Un al cincilea argument ține de o altă realitate de fapt, FRF neavând acces la fonduri publice, dar acoperind aproape 99% din totalul jucătorilor de fotbal din România, având posiblitatea de a produce venituri doar din organizarea a 6-8 partide pe an ale echipei naționale, finala Cupei României și Supercupa României.
“În concluzie, ne dorim ca toți cei care doresc într-adevăr dezvoltarea fotbalului românesc să conștientizeze că nu se poate performa pe termen lung, la vârf, câtă vreme nu întoarcem resurse de stabilitate și dezvoltare la baza piramidei. Dacă Parlamentul European, UEFA și țările europene cu fotbal de mare performanță au înțeles acest lucru, am convingerea că trebuie să reușim și noi”, a concluzionat Răzvan Burleanu, președintele FRF.
