Constantin Schumacher este un nume care rezonează cu eleganța numărului 10 din fotbalul românesc de altădată. Un „creier” al mijlocului terenului care s-a lansat în fotbalul mare la FC Argeș și a cunoscut gloria supremă la Rapid, unde a ridicat deasupra capului trofeul de campion sub comanda lui Mircea Lucescu.
Astăzi, și-a mutat cartierul general la Râmnicu Vâlcea, în Liga 3, având o misiune pe cât de grea, pe atât de nobilă, aceea de a reda strălucirea unei comunități care n-a mai văzut fotbal mare de ani de zile.
Lider în clasament, Schumacher nu vede promovarea doar ca pe o bifă în CV, ci ca pe o datorie față de un oraș cu o infrastructură solidă și o foame de fotbal pe măsură. „Vâlcea merită să fie în Liga 2. Avem condițiile necesare, dar important este să promovăm sportiv, să arătăm că suntem o echipă care merită cu adevărat acest lucru”, spune antrenorul.
Școala „Il Luce”
Cariera lui Schumacher a luat o turnură decisivă atunci când Mircea Lucescu l-a cerut special la Rapid. Prima discuție cu legendarul antrenor i-a rămas întipărită în minte. Lecția despre viteza de gândire a rămas, peste ani, fundamentul filosofiei sale de joc.
„Mi-a spus un lucru pe care nu-l voi uita toată viața. Un mijlocaș trebuie să gândească cu o fracțiune de secundă mai repede decât adversarul. Când primește mingea, trebuie să aibă deja 5-6 soluții pregătite. Asta mi-a rămas în cap. Un mijlocaș tehnic trebuie să vadă totul înainte să se întâmple”, își amintește Schumacher.
Acum, din postura de tehnician, el încearcă să le transmită același lucru elevilor săi. Nu e singur în acest demers. Îl are alături pe Vali Năstase, un alt campion – cu Dinamo – și fost coleg la FC Argeș. Năstase, care a cunoscut aerul tare din Serie A cu Palermo, îl descrie pe Schumacher ca pe un „frate mai mare al jucătorilor”, un antrenor modern, apropiat de grup, dar care știe să tragă o linie clară între glumă și disciplină.
Munca bate talentul
Tranziția de la ghetele de fotbalist la tabla tactică nu a fost lipsită de provocări. Schumacher recunoaște cu sinceritate că viața de jucător era mult mai simplă, dar complexitatea rolului de șef de vestiar este cea care îl motivează acum.
„Ca jucător nu gândeai pentru toată lumea. Veneai, îți făceai treaba și plecai. Acum am 25 de oameni sub mine. Trebuie să-i simt psihologic, să le înțeleg problemele și să-i antrenez. Dar îmi place acest rol”, spune Schumacher.
La Vâlcea, el gestionează un lot interesant, cu veterani precum Bogdan Rusu, Doman sau Vlad Achim, dar și cu tineri în care vrea să injecteze o doză mare de realism. „Jucătorii trebuie să înțeleagă că munca bate talentul în ziua de azi. Dacă înțeleg asta, vor ajunge sus”.
